In continuare o poezie pe care tocmai am gasit-o intr-o fisier. N-as sti sa va spun unde am vazut-o pentru prima oara… Ceaţa toamnei, vis de jale, Peste munţi şi văi s-abate. Vântul scutură copacii, Seci fantome dezbrăcate. Singuratic, trist, veghează Un copac nescuturat – Vârful lui cel verde pare Că-i de lacrime udat. Pustiirea
Dragi cititori, fara exagerare, se transpune si-n realitatea zilelor noastre … Rumegand cocenii de pe langa jug, S-a-ntrebat odata boul de la plug: – Doamne, pe cand altii huzuresc mereu, Pentru ce eu singur sa muncesc din greu? La-ntrebarea asta, un prelung ecou I-a raspuns din slava: – Pentru ca esti bou… Poezia Boul, de
Eu mi’s tare si bengos, Am facebook si-s aratos! Toata ziua stau la chat Pe facebook la agatat! Daca inca nu ai cont Inseamna ca esti tont! Treci pe facebook sa existi Sa ai succes la gagici ! Share-uieste si da like Pune poze, comenteaza … Nu mai zic, nu mai insist: N-ai facebook, tu
